miercuri, 12 august 2015

Valuri


Valurile mari se leagă ordonat în linii paralele după noaptea furtunoasă, ca-ntr-o împletitură uriașă, monotonă, numai rânduri "pe dos", cu o energie halucinantă, pe care n-o ghicești de la primii pași. Până te lovește cu răsunetul ei extrem. Toți cei care îndrăznim suntem avertizați cu câte-o spargere mai nebunatică de stabilitate, nimic nu stă pe loc pe lume, înțeleg, iar gândurile o iau și ele din loc, către îndărăt, desigur, înspre repere. Copiii, cu cât sunt mai mici, cu atât sunt mai apți să-și toarne nisip în cap de bucurie, ei ridică pumnisorii nervoși și strânși în aer, ca să elibereze autoritar nisipul pe care-l tot strâng firesc în ei. Este aproape o horă pe care-o joacă cu marea, și nu exagerez, forța enormă a mării se împarte și se dăruiește armonios entităților care se încumetă s-o acompanieze. Totul se petrece la malul mării, un mal tot mai lăbărțat, ca trena ostenită a unei rochii de mireasă consumate.




Niciun comentariu: